Spre China

Utimele zile in Kathmandu sunt din ce in ce mai lungi, vrem sa plecam de acolo, sa ajungem mai sus, sa incepem adevarata aventura. Chinezii ne intarzie 4 zile cu permisele si suntem nevoiti sa asteptam… In capitala febrei tifoide, fara vaccinuri facute, stam departe de zonele murdare pe cat putem.

In zona centrala, Tamel, cartierul turistilor, gasim cateva librarii cu carti de munte. Daca vrei sa gasesti toate cartile despre munti intr-un singur loc, Kathmandu este acesta. Albume foto, biografii ale alpinistilor celebrii, povesti despre expeditii, carti documentare, tot ce iti poti dori. Ne luam cateva pentru zilele lungi pe care le vom petrece in aclimatizare, in Base Camp.

In ultima seara desfacem toate bagajele si le reorganizam in cele 4 butoaie primite de la agentie, pentru a le distribui in mod egal pe iaci.

Numaram si verificam cum incape fiecare element in bagaj, stam destul de tarziu in noapte sa impachetam tot. Dimineata cei de la agentie ne iau cu autobuzul, urmand sa traversam spre China…

Pe un drum desfundat, parcurgem cei cativa km ce despart Kathmandu de granita cu China. Peisajul este musonic, vedem paduri umede si dealuri cu soluri rosii si plantatii de orez, asa cum ne-am imaginat.

In granita, pentru ca nu aveam permis special pentru telefonul prin satelit, cei de la agentie ne recomanda sa bagam telefoanele in buzunare sau sa le tinem legate la glezna. Tibi se ocupa de asta, punem SPOT-ul si telefonul acolo si trecem cu ele ilegal in China